O să încep cu asta: toate distopiile să vină la mine!
Este prima carte pe care o citesc de la Aldous și îmi place modul în care a văzut lumea într-un viitor îndepărtat.
Faza este că o asemenea lume mi se pare chiar posibilă într-un viitor nu foarte îndepărtat și poate chiar undeva printr-un laborator secret există deja ceva de genul.
Subiectul este cel puțin ciudat… Aici se fac oameni pe bandă rulantă în eprubete – la propriu – oameni care nu știu ce înseamnă sentiment sau familie. Ei sunt îndoctrinați de la vârste „premature” cu anumite casete pe care le ascultă în timp ce dorm. Spre exemplu unii sunt setați încă de la naștere să urască florile și cărțile.
Încă din faza embrionară ei sunt categorisiţi în clase sociale diferite.
Oameni Alfa, Beta plus, gama minus… pentru toate meseriile din lume. Unii oameni se nasc programați din stare embrionară să fie hamali sau liftieri. Tot acești oameni nu îndrăznesc să ridice nici măcar ochii la un Alfa sau Beta, pe care îi consideră superiori.
La ei cuvântul vivipar este considerat obscen… Relațiile cu sute de bărbați/femei pe an și relațiile intime începute din copilărie sunt lucruri pe cât se poate de normale.
Personajele centrale sunt personaje din caste superioare, alături de un om „normal” (considerat, evident, sălbatic) care încearcă să înțeleagă această minunată lume nouă.
Din punctul meu de vedere, un om normal, am apreciat atunci când s-au creat povești normale în anormalitatea lor.
Consider că şi direcţia spre care se îndreaptă societatea noastră începe să semene cu această minunată lume nouă.
Mi-a plăcut cartea, însă a fost puțin cam previzibilă, iar finalul… Mă așteptam la ceva mai mult de atât, deci și el a fost previzibil.
Minunata lume noua o distopie care te face să te gândești „what if?”
Cred că tocmai din acest motiv mă atrag cărțile de genul, pentru că mă lasă cu întrebări și cu gânduri undeva departe de fiecare dată.
Așa că dacă ai să îmi recomanzi vreo distopie faină, te rog să îmi lași numele în comentariu.
Mulțumesc pentru vizită!
More from my site
Chirurgul – Tess Gerritsen | Recenzie carte
Iubita mea, Sputnik – Haruki Murakami | Recenzie de carte
Fahrenheit 451 de Ray Bradbury – Recenzie de carte
Magicianul de John Fowles | Recenzie de carte
Cum sa te indragostesti – Cecelia Ahern | Recenzie de carte
Anul in care te-am intalnit de Cecelia Ahern | Recenzie de carte
Permalink
Foarte interesanta aceasta carte, numai buna pentru lectura din concediul de vara asta. Nu stiu acum ce sa-ti recomand dar ma bucur ca am citit acest articol.
Permalink
Interesant cubiectul, desi la prima citire pare ciudat. As citi tipul acesta de carte.
Permalink
Interesant subiect, multumim pentru recenzie 🙂
Permalink
Uite ca nu am citit aceasta carte asa ca o trec pe lista mea.
Distopiile imi plac. Nu stiu ce ai citit asa ca iti scriu cateva titluri: Jocurile Foamei, Divergent, Twilight, Culorile dragostei (Kerstin Gier), Trilogia Timpului (Kerstin Gier – nu a fost tradusa la noi momentan), The Immortal Descendants (nu a fost tradusa la noi momentan) etc . Recomand cartile, cu exceptia Twilight care respecta aproape in totalitate seria scrisa de Stephenie Meyers.
Permalink
Imi place mult recenzia facuta de tine, insa mie nu prea imi plac cartile de genul. Eu sunt orientata pe carti istorice, romantice si politiste.
Permalink
Multumesc, ma bucur mult sa citesc acest lucru.
Permalink
O să trec și eu cartea pe lista mea sau, cel puțin, voi ține cont de ea în viitor, deoarece îmi plac cărțile de la Polirom.
Permalink
Nu am citit inca nici o carte pe acest subiect, dar de un lucru sunt sigura, nu mi-ar place sa traiesc intr-o astfel de lume, fie ea si noua. 🙂
Permalink
Suna interesant, cred ca am gasit ce sa citesc in vacanta 😀
Permalink
Am citit aceasta carte cand a aparut (acum cativa ani) si ramasesem uimita de modul in care descrie lumea. Pur si simplu mi se pareau fabulatii. Insa peste ceva timp am realizat ca de fapt asa va fi realitatea. Foarte buna cartea!
Permalink
Intrigant subiectul abordat, mai ales ca poate undeva “intr-un laborator secret” exista deja ceva de genul asta sau poate ca asta e evolutia naturala a omului: insusirea rolului de Dumnezeu, de a crea viata.
Permalink
Imi aduce aminte cat de cat de subiectul unui film, dar habar nu am cum se numeste in acest moment. Aici oamenii erau cumva facuti pe “banda”, erau programati cum sa gandeasca, erau scoliti, iar momentul absolvirii lor era de fapt moartea lor, pentru ca erau de fapt clone ale unor oameni cu bani si in momentul cand omul era bolnav si avea nevoie de un transplant clona era “eliberata” in lumea reala, absolva scoala.
Permalink
Si eu citesc acum o carte care ma pune mult pe ganduri, la inceput părea plictisitoare, apoi m-a atras.
Trec pe lista si recomandarea ta.
Permalink
Oh, distopie zici? Genul meu preferat de ceva timp incoace. La mine pe blog gasesti multe recenzii la carti de genul aceasta. Nu mai scriu aici toate titlurile. Majoritate din ele sunt la moda acum. Despre cea prezentata de tine inca nu am auzit asa ca ma bucur ca am vazut recenzia. Asa o trec si eu pe lista de lectura. Pare un subiect foarte interesant si abia astept s-o citesc.
Permalink
E bine de stiut. O sa caut sa ma uit. 😀
Permalink
Nu am mai citit o carte de Aldous iar aceasta pare una interesanta, poate asa va fi in viitor 😀
Permalink
Interesant subiectul, nu am citit cartea insa o voi avea in vedere pe viitor!
Permalink
Imi place foarte mult ceea ce ai scris despre carte. ✨ o voi cauta si eu la biblioteca sau librarie.
Permalink
Interesant subiectul. Cand vad ca citiți atatea cărți frumoase, imi pare atat de rau ca nu am timpul si linistea necesară sa reusesc macar sa incep o carte.
Permalink
N-am citit cartea, dar dupa cum ne-ai prezentat-o pare foarte interesanta!
Permalink
Nu am citit-o inca, dar chiar mi-ar face placere sa o rasfoiesc.
O trec deja pe lista! 😀
Permalink
Și pe mine mă atrag cărțile de acest gen și chiar am să caut să citesc și eu cartea aceasta. Am să-ți recomand „Povestea slujitoarei” de Margaret Atwood.
Permalink
Am citit-o … am vazut si filmul! 😀
Permalink
Nu-mi amintesc dacă am citit-o sau am vrut să o citesc, dar îmi pare foarte cunoscută. O distopie foarte mișto este ”Noi” de Evgheni Zamiatin, mie mi-a plăcut super mult
Permalink
Romanul se fla in Top 100 de romane din toate timpurile, asa ca e de inteles ca ti-a placut. Sper ca atunci cand va veni anul 2540 sa nu se intample astfel de lucruri.
Permalink
Cred ca m-ar infuria putin…relatiile alea intime, din copilarie, atat de normale, precum ai mentiona! 😀
Oi fi si eu putin cu mintea in urma, dar unele lucruri nu le pot pricepe si nu as vrea! Nu tin minte sa fi citit astfel de carti, insa cumva pare sa fie indoctrinati, precum fanaticii…lucru care ma innebuneste, efectiv 😀
Permalink
In ultimul timp imi place din ce in ce mai mult genul acesta de carti, dar asta parca e cam ciudata 🙂
Permalink
O carte usor ciudatica, dar mi-as dori sa vad toate detaliile mentionate
Permalink
Pare interesanta, o pun pe lista. Anomalii, tradusa in primavara la editura Herg Benet, se incadreaza in genul asta. Inca nu am citit-o, urmeaza